Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science ResearchISSN 2392-8107
|
||
|
|
English version
|
|
Version française
|
||
| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | Procesul de recenzare | Colegiul de redacţie | Contact |
|
||
Nr. 18/2014
Reprezentarea cunoaşterii
Silvia-Adriana Tomescu
- Reprezentarea cunoaşterii de la schemele de clasificare la Web-ul semantic (I)
În acest eseu ne propunem să investigăm cunoaşterea ca modalitate de reprezentare a lumilor posibile prin scheme de clasificare, taxonomii, ontologii si web semantic. Ne concentrăm investigaţia pe coordonata istorică şi pe metodele şi limbajele de reprezentare. În acest sens, am investigat preocupările de clasificare a cunoştinţelor, de la perioada biblică în care metafora copacului concentra esenţa cunoaşterii, la clasificarea lui Francis Bacon şi mai apoi la Paul Otlet, am analizat limbajele utilizate in cîmpurile ştiinţifice şi ulterior în cel al ştiinţei informării, cu accent pe optimizările aduse de ICT: hypertext si web semantic. Am acordat o atenţie deosebită metodelor de construcţie a cunoaşterii prin limbaj matematic şi standarde de interschimb. Justificarea abordării vine din fundamental filosofic şi logic al reprezentării cunoaşterii care subliniază idea că numai domeniile ştiinţifice bine structurate pot asigura progresul societăţii.
Istoria bibliotecilor. Istoria reclamei
Agnes Erich
- Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu de la Hurez în lumina a 300 de ani de la trecerea în nefiinţă a sa
Bibliotecile care au funcţionat de-a lungul timpului în palatele voievodale, casele boiereşti, şcoli şi mănăstiri au păstrat dovezi scrise de necontestat despre îndeletnicirile intelectuale ale domnitorilor români. Astfel, pasiunea pentru carte, trecută de la generaţie la generaţie în familia Cantacuzinilor, s-a concretizat şi în preocupările spirituale ale lui Constantin Brâncoveanu care va fi crescut de mama sa, Stanca Cantacuzino, fiica postelnicului, şi de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Deci, va creşte şi se va forma în casele cantacuzineşti de la Filipeşti (Mărgineni) şi Bucureşti, unde va fi aflat mari şi preţioase colecţii de cărţi provenind din spaţiul europen. Astfel se explică înfiinţarea Bibliotecii de la Hurez, în aşezământul monahal cu acelaşi nume.
Revista interbelică Arta şi tehnica grafică: buletinul Imprimeriilor Statului cuprinde în sfera sa tematică o mare diversitate de subiecte legate de: tipar şi carte, artă, istorie, literatură, viaţă socială, culturală şi politică, dovedindu-se o revistă de certă valoare care a beneficiat şi de o calitate grafică deosebită. Perspectivele revistei asupra reclamei reprezintă o abordare interesantă cu puternice conotaţii în realităţile societăţii contemporane şi fac obiectul unei analize concise în acest studiu. Prezenţa numelor unor personalităţi şi contribuţia fiecăreia prin studii de specialitate publicate în revistă au contribuit la realizarea unei reviste de certă valoare, care din păcate constrânsă de împrejurările istorice şi-a încetat apariţia mult prea timpuriu. Ea s-a bucurat, însă, de o receptare favorabilă în mediul intelectual românesc şi datorită unei interesante abordări a aspectelor privitoare la carte şi tipar.
Documente de arhivă
Laura Rodica Hîmpă
- Din activitatea Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol” 1922-1948 Documente de arhivă (II)
Scopul acestei cercetări este acela de a evidenţia activitatea Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol”, creată în anul 1921 cu menirea de a emancipa cultural în special satele dar, în general, cultura românească. În ansamblu, se poate aprecia că perioada dintre cele două războaie mondiale a cunoscut şi cu ajutorul Fundaţiei Culturale Regale, progrese remarcabile în diferite domenii ale învăţământului, ştiinţei şi culturii în general, a contribuit la afirmarea României ca stat cu un nivel cultural ridicat şi la crearea unei imagini şi al unui renume pe plan mondial. Cercetarea s-a realizat pe baza documentelor studiate la Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fondul Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol” şi a celor aflate la Biblioteca Academiei Române.
Tehnologii şi abordări noi în biblioteci
Octavia-Luciana Madge, Laura Coşerea
- Provocarea Facebook pentru bibliotecile publice din România
Reţelele sociale şi-au câştigat rapid un loc în viaţa noastră şi în activitatea multor organizaţii şi instituţii publice şi private. La nivelul bibliotecilor, reţelele sociale şi-au demonstrat utilitatea şi rolul în calitate de instrumente de marketing pentru o mai bună comunicare cu utilizatorii. Bibliotecile publice din România au cunoscut în ultimul timp transformări mari în ceea ce priveşte modul de abordare a relaţiei cu utilizatorii şi îmbunătăţirea activităţii lor. Au lansat, de asemenea, o serie de noi servicii pentru a răspunde nevoilor comunităţii pe care o servesc şi pentru a atrage noi utilizatori. Implementarea şi utilizarea de noi aplicaţii precum reţelele de socializare online, mai exact Facebook, a fost una dintre aceste dezvoltări recente. Această lucrare analizează modul în care reţelele sociale sunt utilizate la nivelul bibliotecilor publice din România prin exemplul a trei biblioteci publice mari şi a modului în care aceste biblioteci îşi promovează serviciile prin intermediul reţelei Facebook.
Multe biblioteci universitare şi-au creat recent pagină pe Facebook pentru o mai bună comunicare cu utilizatorii lor, în special cu studenţii. Dar ce cred studenţii despre conectarea cu biblioteca prin intermediul unei reţele de socializare? Acest articol prezintă rezultatele unui mic studiu desfăşurat la nivelul studenţilor din anii I şi II de la specializarea ştiinţe ale informării şi documentării de la Universitatea din Bucureşti, realizat cu scopul de a afla opinia studenţilor despre interacţiunea bibliotecii universitare cu ei prin intermediul Facebook.
Lecturi alternative
Brînduşa Nicolaescu
- Recitindu-l pe Norman Manea: Harta imaginară de-a lungul întregii opere
Marcat de nostalgia pentru „România spiritului”, imagine reflectată şi de metafora „casa melcului”, fragmentele literare pe care le abordăm în această lucrare tratează o acută conştiinţă obsesivă a trans-localizării, care depăşeşte în importanţă conceptul ambiguu de ’hyphenated identity’ / „identitate hibridă” (evreu-român-american). Încercăm să urmărim traiectoriile narative/istorice pe harta imaginară a scrierilor lui Norman Manea, având în vedere concepte precum „geografie literară”, „imaginaţie spaţială”, sau „spaţii proiectate ale ficţiunii”, bazându-ne pe (re)lectura unor texte din perspectiva aplicată a valorii lor documentare în legătură cu (re)locarea.
Discursul academic ca limbaj specializat are loc în spaţii formale, convenţionale. În acest sens, dorim să ilustrăm faptul că, discursul academic se distinge nu numai printr-o sintaxă specifică ci şi printr-o semantică aparte ce impune norme de sens menite să legitimeze un anumit tip de cunoaştere. Caracteristica sa principală este utilizarea conceptelor de o anumită generalitate, ca sinteză şi integritate a expresiei. O altă trăsătură pe care ne propunem să o subliniem prin lectură comparativă este dimensiunea inter şi trans disciplinară ce legitimează un discurs academic. În acest sens, se ridică noi întrebări legate de înţelegerea şi distribuirea coerentă a discursului academic. Aşa cum rezultă în etimologia sa, academia este locul în care se întâlnesc şi cercetează diferite comunităţi ştiinţifice, un spaţiu convenţional, dominat de stil, ierarhii şi limbaj şi, tocmai din această perspectivă decurge analiza lecturii noastre comparative.
|
||
