Bibliotecile publice evoluează de la spații pentru cărți la spații pentru socializare, învățare continuă și participare activă la viața comunității. Studiul abordează conceptul de design thinking ca motor al inovării spațiilor și serviciilor în bibliotecile publice. Prin prezentarea cazului bibliotecii DOKK1 (Aarhus, Danemarca) analizăm care sunt condițiile organizaționale și stilurile de conducere ce trebuie adoptate pentru dezvoltarea unei culturi a inovării în bibliotecile publice.
Cuvinte cheie: design thinking; managementul inovării; proiectare participativă; învățare organizațională; biblioteci publice; Danemarca
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
Voichița Dragomir - Instrumente 2.0 de evaluare a impactului online înregistrat de rezultatele cercetării publicate în mediul web
În mediul online, Biblioteca 2.0, ca parte a bibliotecii hibride care operează în spațiul web, este o prezență care își demonstrează utilitatea prin resursele, serviciile și instrumentele puse la dispoziția consumatorilor de informații. Fie că este vorba de catalogul de ultimă generație, de cataloagele colective, de depozitele digitale instituționale sau de platformele pentru explorarea informațiilor (discovery), utilizatorii și non-utilizatorii au acces la resurse bibliografice și cu text integral valoroase cu ajutorul cărora pot duce la bun sfârșit demersul de căutare și regăsire a informațiilor. În privința evaluării resurselor regăsite, mai ales în domeniul cercetării, este foarte important să existe filtre care să furnizeze informații despre nivelul științific al unei lucrări, despre calitatea și impactul ei asupra cititorilor. Pentru a îndeplini aceste cerințe, Biblioteca 2.0 folosește pe de o parte indicatorii bibliometrici tradiționali și, pe de altă parte, indicatori alternativi precum Altmetric, PlumX, ImpactStory, PlosALM ca să măsoare impactul online al rezultatelor cercetării.
Cuvinte cheie: Biblioteca 2.0; Altmetric; PlumX; ImpactStory; PlosALM
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
Mihai Constantinescu, Cristina Bandrabur - Utilizarea platformelor de socializare în bibliotecile naționale europene
Articolul cuantifică numărul de rețele de socializare utilizate de bibliotecile naționale din țările Uniunii Europene și analizează modul în care sunt utilizate trei dintre cele mai importante rețele de socializare: Facebook, Instagram și Twitter. Studiul cuprinde aspecte precum extinderea rețelei sociale online a fiecărei biblioteci, activitatea bibliotecilor în mediile sociale și adaptarea site-urilor bibliotecilor la accesul mobil.
Cuvinte cheie: biblioteci naționale; Uniunea Europeană; rețele de socializare; Facebook; Instagram; Twitter
Această operă este pusă la dispoziție sub licența
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
Liana Elena Florea, Robert Coravu - Biblioteci neconvenționale din România
Bibliotecile neconvenționale au apărut ca urmare a inițiativelor unor persoane fizice, ONG-uri sau altor tipuri de organizații cu scopul de a facilita accesul la lectură într-un context diferit de cel tradițional, instituțional. De cele mai multe ori, este vorba de biblioteci cu acces public constituite din colecții de cărți tipărite, destinate împrumutului, puse la dispoziție în spații neconvenționale (în cafenele, mall-uri, hoteluri, în aer liber etc.) sau în mod itinerant. Funcția lor principală nu este aceea de a-și conserva colecțiile, ci de a le face mai accesibile și mai atractive pentru utilizatori. Bibliotecile neconvenționale pot constitui o alternativă pentru colecțiile și serviciile bibliotecilor convenționale dar și o soluție singulară, atunci când se adresează unor categorii de utilizatori defavorizați din punct de vedere al accesului la biblioteci convenționale.
Autorii propun o împărțire a bibliotecilor neconvenționale în trei categorii - biblioteci organizate în spații neconvenționale, biblioteci mobile și minibiblioteci - și prezintă exemple de biblioteci neconvenționale din România.
Cuvinte cheie: servicii de bibliotecă; biblioteci neconvenționale; biblioteci alternative; biblioteci insolite; biblioteci stradale; biblioteci mobile; minibiblioteci; România
Această operă este pusă la dispoziție sub licența
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
Managementul resurselor informaționale
Elena Tîrziman - Resursele digitale - riscuri și vulnerabilități în utilizarea și prezervarea acestora
Resursele documentare și informaționale disponibile pe web sunt de o tipologie și varietate largă: resurse documentare tradiționale transpuse în format digital, baze de date de diferite tipuri, resurse imagine, resurse video, fonduri instituționale și patrimoniale (muzee, arhive, biblioteci etc.), documente din format digital fără echivalent tipărit; literatură gri; web site-uri de prezentare și tematice, mass media; cele mai diverse aplicații IT. Publicațiile cu un conținut digital în spațiul web, fie cu acces gratuit sau cu acces restricționat în funcție de diferite criterii, au un număr de efecte asupra tuturor actorilor și factorilor implicați. Există implicații pentru resursele publicate, asupra datelor personale ale actorilor, creatorilor și utilizatorilor, asupra datelor structurii instituționale, asupra furnizorilor de produse și servicii pe internet și asupra sistemelor și aplicațiilor software. Riscurile și vulnerabilitățile mediului digital privește infrastructura de calculatoare, regulile și standardele specifice, aspectele legale, aspectele socio-economice comportamentul digital și cultura informației. Fiecare categorie de vulnerabilități solicită abordări și strategii specifice.
Cuvinte cheie: resurse digitale; riscuri și vulnerabilități; utilizare; prevenire
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
Aurelia Mircescu - Bibliografia națională - mijloc de control bibliografic
Bibliografia națională reflectă întreaga producție editorială a unei țări. În multitudinea de documente pe diferite suporturi este nevoie de o organizare eficientă pentru ca utilizatorul să poată regăsi resursele bibliografice utile cercetărilor sale. Intervine astfel controlul bibliografic, acela care standardizează descrierile bibliografice în scopul regăsirii documentelor într-un catalog sau o bază de date. IFLA - Secțiunea Bibliografie atribuie bibliografiei naționale sarcina de a realiza controlul bibliografic.
Cuvinte cheie: control bibliografic; bibliografie națională; standardizare; descriere bibliografică
Această operă este pusă la dispoziție sub licența
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
Restituiri
Mihaela Racovițeanu - Manualul în presa românească din perioada Marii Uniri
Lucrarea are un caracter interdisciplinar prin abordarea din perspectivă biblioteconomică a publicității pentru manual, ca unitate bibliografică, în presa din perioada Marii Uniri. Obiectivul este identificarea în paginile unor ziare și reviste reprezentative a formelor de promovare pentru manual și analiza modului prin care se face această promovare. S-au supus studiului următoarele colecții de ziare: Neamul Românesc (1918), Adevărul (1919-1921) și Universul (1920) și reviste: Ilustrația neamului nostru (1919-1921) și Bibliografia (1920-1921). Studiul ziarelor și revistelor urmărește identificarea, analiza și explicarea modului în care noțiunea de manual apare în rubricile de publicitate ale acestora și oferă o imagine asupra subiectului carte în general, carte de școală sau manual în special. Publicitatea în presa din perioada Marii Uniri nu numai că reflectă produsul editorial în sine - manualul, dar construiește valoarea culturală a produsului în mintea cititorului, contribuind astfel la fenomenul de alfabetizare și de popularizare a culturii.
Cuvinte cheie: manuale; publicitate; presă; Marea Unire; România
Această operă este pusă la dispoziție sub licența
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
Monica Ghiță (Stoica) - Ioachim Crăciun despre Ioan Bianu: confesiuni radiofonice
Societatea Română de Radiodifuziune deține în arhivele sale un tezaur scris și sonor al intervențiilor radiofonice susținute, de-a lungul timpului, de mari voci ale culturii, științei și educației românești. O mostră de cultură prezentată ascultătorilor români o reprezintă și conferințele pe teme istorico-literare ale bibliologului Ioachim Crăciun, în perioada 1940-1943. Lucrarea de față identifică toate conferințele autorului, dar se concentrează pe analiza documentară a ultimei conferințe dedicate creatorului școlii românești de bibliografie și biblioteconomie, Ioan Bianu.
Cuvinte cheie: bibliologi; bibliografi; bibliotecari; Ioachim Crăciun; Ioan Bianu; conferințe radiofonice; Societatea Română de Radiodifuziune
Această operă este pusă la dispoziție sub licența
Creative Commons Attribution 4.0 International License (CC-BY- 4.0)
