Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science Research

ISSN 2392-8107
ISSN-L 1453-5386

English version

Version française

| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | | Procesul de recenzare | Colegiul de redacţie | Contact |

Nr. 21/2017

Orientarea spre utilizatori şi satisfacerea cerinţelor acestora reprezintă o garanţie pentru succesul oricărei biblioteci, ca verigă importantă în activitatea ştiinţifică şi de cercetare-inovare.
Astăzi asistăm la o schimbare de paradigmă privind rolul bibliotecarilor din bibliotecile de cercetare, de la un rol stabil către un rol mai activ, de adaptare la nevoile specifice ale fiecarui utilizator în parte, pentru a raspunde unor cereri din ce în ce mai numeroase, exigente și sofisticate.
Articolul face o scurtă prezentare a colecțiilor de publicații și a serviciilor de informare oferite utilizatorilor de către Biblioteca Institutului de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române (IMAR) și o analiză din perspectiva intereselor acestora de cercetare, cu scopul de a găsi cele mai eficiente modalităţi de creștere a calității serviciilor de bibliotecă și, implicit, de satisfacere a nevoilor de informare şi documentare ale utilizatorilor săi.

Cuvinte cheie: bibliotecă specializată de cercetare, utilizatori de informații, cercetare-documentare, managementul calității, calitatea serviciilor de bibliotecă

Bibliotecile universitare încearcă în mod constant să țină pasul cu schimbările din mediul informațional și academic și să răspundă cât mai bine posibil, prin colecții și servicii adaptate, la nevoile utilizatorilor lor. Pornind de la rezultatele obținute într-un studiu recent, acest articol oferă o imagine de ansamblu asupra schimbărilor pe care directorii bibliotecilor universitare din România le-au putut constata în ultimii ani în ceea ce privește nevoile și așteptările utilizatorilor, dar și acțiunile bibliotecilor universitare ca răspuns la acestea.

Cuvinte cheie: utilizatori de bibliotecă, așteptări ale utilizatorilor, nevoi de informare, comportament informațional, biblioteci universitare, schimbări, România

Acest articol îşi propune să contribuie la dezbaterea privind reforma bibliotecii şi noile roluri pe care aceasta trebuie să le asume. Punctul de vedere pe care îl argumentăm aici este că acest proces de reformă ar putea fi mult uşurat dacă s-ar crea mai multe căi de comunicare, atât epistemice, cât şi practice, între sociologie şi disciplinele grupate în jurul biblioteconomiei. Principala teză pe care o susţinem în paginile acestei lucrări este că reconfigurarea bibliotecii plecând de la utilizator, considerat drept prim punct focal, nu poate fi dusă la bun sfârşit fără utilizarea foarte riguroasă a unor instrumente sociologice.

Cuvinte cheie: sociologie, biblioteconomie, sondaje de opinie, utilizatori

Articolul pune în evidență impactul pe care noile media, de tip digital, îl au în reconfigurarea unor noțiuni fundamentale, precum cea de „adevăr”. O alternativă recentă – „post-adevărul” – este discutată în relație cu dispariția logicii binare și cu nașterea unui nou relativism. Noul termen, provoacă modul rațional de gândire bazat pe legea terțului exclus aflat la baza modului tradițional în care înțelegeam lumea, deschizând un tărâm în care informația este distorsionată de „emoționalism”, pentru a genera „clickbaits”.

Cuvinte cheie: post-adevăr, viralitate, postmodernism, emotionalism, clickbaits

Studiul de față își propune să prezinte un proiect iniţiat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, derulat prin intermediul Bibliotecii Universităţii pe parcursul lunilor aprilie-noiembrie 2016, fiind cofinanţat de Consiliul Local şi Primărie prin Agenda culturală 2016. Intitulat Mijloace tradiţionale de comunicaţie şi transport – de la prezervarea patrimoniului la promovarea acestuia: digitizarea între necesitate şi provocare, proiectul și-a propus valorificarea patrimoniului cultural privind mijloacele de transport utilizate în Sibiu. Rezultatele finale ale proiectului s-au concretizat într-o bibliotecă digitală, expoziții itinerante cu imagini fotografice, precum și într-o broșură – în limbile română, germană și engleză – privind mijloacele tradiționale de transport. Fiind un proiect derulat prin intermediul Bibliotecii Universităţii, scopul final al acestuia a fost acela de a încuraja procesul de e-learning, de a îndruma studenții, masteranzii, doctoranzii, precum și alte categorii de consumatori de informație.

Cuvinte cheie: mijloace de transport, Sibiu, moștenire culturală, biblioteca digitală, elearning, literatură digitală

Acest articol, reprezentând partea a doua dintr-un demers de cercetare mai larg, își propune să analizeze evoluția metodologiei predării limbii și literaturii franceze din România, în timpul regimului comunist, cu precădere sub dictatura ceauşistă. Documentele consultate în acest studiu sunt materiale pedagogice oficiale de predare a limbii franceze ca limba a doua (în învăţământul primar şi liceal).

Cuvinte cheie: surse de informare şi documentare, materiale didactice, metodica predării limbii franceze, ideologie comunistă, propagandă naţionalistă

În ultimii ani s-a constat o creştere a atenţiei în zona studiilor de cercetare referitoare la cultura românească cenzurată după anul 1948. Critic, lingvist şi estetician, Dumitru Caracostea (10 martie 1879, Slatina–2 iunie 1964, Bucureşti) a adus prin activitatea sa prilejul unor controverse ştiinţifice cu mare audienţă în mediile specialiştilor astfel încât au rămas destule informaţii contradictorii referitoare la personalitatea sa. Studiul nostru este dedicat completării tabloului activităţii sale profesionale şi elucidării unor prejudecăţi care stăruie încă, sperând la o reconsiderare a acestui savant român. Cu merite evidente, dar nerecunoscute în timpul vieţii, opera sa a fost supusă aprofundării din perspectiva studiului formelor de reprezentare ale limbajului artistic şi popular românesc. Mai puţin cercetată a rămas preocuparea sa pentru studiul psihologiei războiului concretizată în zece ani de cursuri ţinute la Şcoala Superioară de Război din Bucureşti. Motivarea alegerii lui ca dascăl pentru ofiţerii trecuţi deja prin experienţa Primului Război Mondial a fost solida pregătire în domeniul folclorului românesc, incluzând aici şi complexitatea spiritualităţii populare ca bază a resorturilor sufleteşti ale combatanţilor. Personalitate complexă a perioadei ante, inter şi postbelice, Dumitru Caracostea a lăsat posterităţii o amplă activitate ştiinţifică, atât în spaţiul public cât, mai ales, în cel literar. Dintre funcţiile pe care le-a deţinut, amintim pe cele mai importante: a fost membru corespondent al Academiei Române începând din anul 1936 şi membru titular din 1938; ministru al Educaţiei Naţionale (1940); director general al Uniunii Fundaţiilor Culturale Regale (1941–1944); preşedintele Secţiunii Literare a Academiei Române (1945–1948).Cariera sa ştiinţifică a luat sfârşit în anul 1948 când a fost exclus definitiv, alături de alţi membri ai Academiei Române, în urma Decretului Prezidial de epurare a intelectualilor care nu mai corespundeau criteriilor noii Academii a Republicii Populare Române. Au urmat ani tulburi pentru viaţa lui Dumitru Caracostea, asemenea altor repudiaţi ai vremii de după 1948, culminând cu încarcerarea la închisoarea din Sighet unde a stat cinci ani (1950–1955), fără a fi judecat, fiind acuzat de crime de război. În anul 1990 a fost repus în drepturi post-mortem ca membru al Academiei Române. (1)

Cuvinte cheie: Dumitru Caracostea, Fundaţiile Culturale Regale, cercetare în psihologie, Şcoala Superioară de Război