Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science ResearchISSN 2392-8107
|
||
|
English version
|
|
Version française
|
||
| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | | Procesul de recenzare | Colegiul de redacţie | Contact | |
||
Nr. 20/2016
Biblioteci și bibliotecari
Dana Florentina Nicolae
- Biblioteci alternative. Profilul utilizatorilor Bibliotecii Urban Collectors din București
Articolul abordează în prima parte tema bibliotecilor alternative şi a infoshop-ului, dar şi a zinelor, şi defineşte câteva caracteristici ale acestora, iar în cea de-a doua parte oferă o imagine de ansamblu asupra funcţionalităţii şi activităţilor de la Biblioteca Urban Collectors din București înfiinţată în 2015 de platforma interactivă Urban Collectors, care are misiunea de a facilita dialoguri între artiştii de street art şi comunitate, crearea oportunităţilor pentru artişti de street art, dar şi pentru femeile din domeniu, cercetarea fenomenului de street art ș.a. În final, sunt prezentate rezultatele un mic studiu realizat pe bază de chestionar la nivelul utilizatorilor acestei biblioteci alternative de street art și axat pe profilul și gradul de satusfacție al acestora în legătură cu serviciile Bibliotecii Urban Collectors.
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa Dr. Octavia-Luciana Madge - Rolul actual al bibliotecarilor și provocări viitoare pentru bibliotecile universitare din România
Valul schimbărilor declașate de evoluția spectaculoasă a tehnologiilor a făcut ca bibliotecile să cunoască o transformare majoră în ceea ce privește rolul jucat în societate și la nivelul comunității de utilizatori, iar rolul bibliotecarului a început să fie reconsiderat, cunoscând o extindere înspre zone altădată rezervate specialiștilor din alte domenii. Capacitatea de învățare instituțională, dar și cea individuală a angajaților este esențială în momentul de față și în lumea structurilor infodocumentare. În acest context, articolul prezintă rezultatele unui studiu desfășurat la nivelul directorilor de biblioteci universitare din România cu privire la rolul pe care aceștia consideră că bibliotecarii universitari trebuie să îl aibă în prezent, nevoile de instruire ale acestora, abilitățile necesare în mediul digital, dar și direcțiile spre care se îndreaptă biblioteconomia și știința informării și provocările cărora vor trebui să le facă față în perioada următoare bibliotecile universitare din România.
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Cercetări în biblioteconomie și știința informării
Dr. Silvia-Adriana Tomescu
- O perspectivă distinctă asupra cercetării bibliografice în epoca digitală (I)
În acest eseu ne propunem să subilinem importanţa bibliografiilor în procesul de cercetare ştiinţifică. Intenţionăm să reflectăm puterea acestor lucrări de a aduna, sintetiza în manieră distinctă tipuri de surse, resurse, documente, astfel încât sfere ale cunoașterii științifice să beneficieze de o imagine clară, obiectivă la un moment dat. Opțiunea noastră în prezenta abordare este de a analiza utilitatea de a realiza sinteze standardizate ale domeniilor cunoașterii prin intermediul bibliografiilor, pentru a sprijini nevoile primare de alfabetizare ale utilizatorilor și pentru a oferi o imagine globală a domeniului analizat. Un aspect puțin abordat în literatura de specialitate pe care dorim să-l evidențiem în studiul nostru este pragmatica bibliografiilor, dimensiunea transdisciplinară unor astfel de instrumente care acum, în era globalizării prin forța de a proiecta cercetătorul în spațiul virtual al documentelor interconectate, al arhivelor și bibliotecilor digitale creează o imagine cuprinzătoare a subiectelor investigate.
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Rețele sociale
Cristina Ioana Roiu
- Ceva vechi alături de ceva nou: implicarea publicului în cercetarea și „scrierea” istoriei cu ajutorul Twitter
Într-o lume în care modul de comunicare s-a schimbat radical și unde rețelele sociale domină viața de zi cu zi de câțiva ani buni, marile instituții educaționale și de cercetare utilizează tot mai mult aceste instrumente oferite de social media în educație, predare sau activități de cercetare. Lucrarea descrie câteva proiecte dedicate unor evenimente istorice majore precum Primul Război Mondial care utilizează rețeaua Twitter drept mediu de transmitere, popularizare, învățare și implicare a publicului în cadrul proiectului.
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Documentare și formare continuă
Emanuela Florea-Paraipan
- Programul de Formare Continuă al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” prin vizite documentare. O vizită documentară la Muzeul Cotroceni
În acest eseu ne propunem să subliniem rolul vizitelor de documentare în cadrul programelor de formare continuă a specialiștilor din biblioteci. Ca alternativă de formare continuă, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” derulează un program anual de vizite documentare la muzeele din București, pentru a observa și analiza din punct de vedere istoric, biografic, literar, artistic și științific, modul în care a evoluat spiritualitatea românească la nivel național, dar și în afara granițelor. Ca metodă de instruire inițială pentru înțelegerea moștenirii naționale, vizitele profesionale la instituții culturale permit descoperirea categoriilor de colecții, structura și valoarea lor pedagogică în procesul de învățare, predare și formare.
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Surse de informare şi documentare
Dr. Brînduşa Nicolaescu
- Surse de informare şi documentare şi instrumente de lucru pentru predarea limbilor străine în România anilor 1960-1980 (I)
Acest articol, ca parte dintr-un studiu de cercetare mai amplu, îşi propune să analizeze evoluţia statutului predării limbilor străine şi metodologia aferentă în România în anii regimului comunist, în special în timpul conducerii totalitare a lui Ceauşescu. Limbile străine avute în vedere sunt franzeca, engleza, germana, italiana şi spaniola, dintre care primele două apar cu precădere în documentele folosite în această cercetare: reviste ştiinţifice, reviste specializate.
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Documente de arhivă
Drd. Laura-Rodica Hîmpa
- Dimitrie Gusti şi Fundaţiile Culturale Regale (1922-1948). Documente de Arhivă*
Scopul acestei cercetări este acela de a evidenția activitatea Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol”, creată în anul 1921 cu menirea de a emancipa cultural în special satele dar, în general, cultura românească. În ansamblu, se poate aprecia că perioada dintre cele două războaie mondiale a cunoscut şi cu ajutorul Fundaţiei Culturale Regale, progrese remarcabile în diferite domenii ale învăţământului, ştiinţei şi culturii în general, a contribuit la afirmarea României ca stat cu un nivel cultural ridicat şi la crearea unei imagini şi al unui renume pe plan mondial. Cercetarea s-a realizat pe baza documentelor studiate la Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fondul Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol” și a celor aflate la Biblioteca Academiei Române.
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa
Recenzii
Dr. Codrint Tăut
- Sânge din sângele lui Dracula. Saga boierilor Florescu
Această operă este pusă la dispoziţie sub licenţa |