Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science ResearchISSN 2392-8107
|
||
|
|
English version
|
|
Version française
|
||
| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | Procesul de recenzare | Colegiul de redacţie | Contact |
|
||
Nr. 19/2015
Reprezentarea cunoaşterii
Silvia-Adriana Tomescu
- Reprezentarea cunoaşterii de la schemele de clasificare la Web-ul semantic (II)
În acest eseu ne propunem să abordăm modalităţile de reprezentare a documentelor hibride în mediul online cu ajutorul standardelor specifice. Evoluţia conţinuturilor multimedia şi diversificarea suporturilor şi formatelor de stocare implică utilizarea unor instrumente elaborate de căutare, regăsire şi filtrare. Aplicaţiile dedicate au nevoie de un grad sporit de interoperabilitate ceea ce conduce spre nevoia acută de standardizare. Acest studiu încearcă să argumenteze teoretic nevoia de a încadra şi reflecta logic proprietăţile multimedia cu ajutorul standardelor de metadate şi să ilustreze importanţa taxonomiilor şi a ontologiilor în maniera de reflectare online a acestora.
Rolul bibliotecilor și bibliotecarilor în prezent
Agnes Erich
- Biblioteca publică şi rolul ei în comunitate
Biblioteca publică joacă un rol vital în comunităţile deservite, fiind principala instituţie care oferă servicii de informare şi documenare sub diverse forme şi în contexte diferite. Astfel, aceasta contribuie la la dezvoltarea personală a utilizatorilor prin educaţia formală, prin educaţia pe tot parcursul vieţii, prin activităţile desfăşurate după încheierea orelor de şcoală, prin cultura informaţiei, activităţi de petrecere a timpului liber sau acces la informaţii. Un alt aspect acoperit de către biblioteca publică este legat de coeziunea socială, spaţiul instituţiei transformându-se într-un loc al întâlnirii şi un centru pentru dezvoltarea comunitară. Identitatea culturală şi locală reprezintă probleme cu un impact semnificativ asupra comunităţii şi care trebuie să fie popularizate prin intermediul bibliotecii publice, iar imaginaţia şi creativitatea dezvoltă interesul publicului pentru activităţile culturale. Toate acestea demonstrează că biblioteca publică deţine un rol social special în comunitate, iar serviciile oferite de către aceasta sunt axate pe îndeplinirea acestui rol.
În contextul unei cercetări mai ample desfășurate la nivelul medicilor cu privire la practicile lor de informare și a utilizării resurselor de informare electronice, acest articol analizează posibilitatea unei colaborări între medicii din clinici universitare și bibliotecarii medicali. De asemenea, explorează punctele de vedere ale medicilor cu privire la rolul posibil al bibliotecarilor medicali de la Biblioteca Centrală a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” – București și posibila lor integrare ca membri în echipele clinice și de cercetare.
Învățământ biblioteconomic
Elena Tîrziman
- Învăţământul biblioteconomic românesc modern
Specializarea universitară Biblioteconomia şi Ştiinţa Informării aniversează 25 de ani de existenţă modernă. O analiză a acestei perioade arată o modernizare permanentă a specializării şi sincronizarea acesteia cu realitatea europeană la nivel didactic şi de cercetare. Evoluţia specializării este determinată de dinamica domeniului, evoluţia rapidă a profesiilor de informare şi documentare în strânsă legătură cu avansarea ştiinţei şi tehnologiei informaţiei. Specializarea asigură pregătire universitară de nivel licenţă, masterat, doctorat şi studii postuniversitare şi este implicată în proiecte de cercetare relevante pentru domeniu şi piaţa muncii. Exigenţele profesiilor legate de informaţie, apariţia unor meserii noi sunt provocari la care trebuie să răspundă această specializare de nivel universitar.
Vocatia si pregatirea de specialitate corespunzatoare sunt izvorul competentei, dragostei si pasiunii pentru munca pe care o presteaza. Slujitorii bibliotecilor si ai altor structuri de informare nu pot actiona convingator si eficient decāt fiind īn posesia unor cunostinte biblioteconomice temeinice - capabili sa puna permanent īn relatie informatii diverse care orienteaza si stimuleaza demersul cititorului. Progresiv informatizata, societatea a avut si are nevoie de intermediari calificati ai schimburilor de informatie, specialisti īn orientarea utilizatorilor catre toate tipurile de surse, capabili sa sintetizeze un tablou informational īn functie de cererea exprimata, sa construiasca retele si sisteme.
Istorie și cultură
Ionel Enache
- Marketingul valorilor culturale
Schimbările actuale, rapide şi imprevizibile, impun o transformare radicală a marketingului. Marketingul 3.0 poate fi soluția. Marketingul 3.0 este un marketing cultural și social, este un marketing al valorilor înalte: morale, juridice, estetice și al nevoilor superioare: pace, dreptate, realizare spirituală, toate abordate la nivel global. Scopul marketingului 3.0 este acela de a convinge toate structurile, comerciale și culturale, să se implice în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM): eradicarea sărăciei, accesul tuturor la educație, promovarea egalității între sexe, reducerea mortalității infantile, îmbunătățirea sănătății materne, combaterea bolilor, asigurarea sustenabilității mediului.
Acest articol pune în discuţie sensul construirii identităţii unei comunităţi şi, respectiv, al construirii identităţii unui artist în interiorul unei culturi pornind de la pictogramele codexurilor prehispanice, unde sensul se lasă descoperit pe măsura interiorizării imaginii şi apropiind acest dublu sens de lectura lucrările artiştilor mexicani Jose Guadalupe Posada, Diego Rivera şi Frida Kahlo în similitudine cu redarea în gravură a poemelor stănesciene de către artistul Mircia Dumitrescu.
Epoca fanariotă a fost privită pentru o lungă perioadă de timp, dintr-o perspectivă negativă. A fost trecută foarte uşor cu vederea activitatea reformatoare, cu scop modernizator a principelui Constantin Mavrocordat. Semnificaţia politicii de reformă a domnitorului fanariot trebuie reevaluată în contextul european şi românesc al secolului al XVIII-lea. Domnul luminat va reforma administraţia, justiţia, sistemul fiscal, învăţământul, înfiinţând instituţii inexistente la acea vreme în Ţările Române. Rolul jucat de reformator în istorie şi, mai ales, în cultură, este incontestabil. Eforturile sale de modernizare a societăţii româneşti s-au concretizat într-un document publicat în anul 1742 în jurnalul ,,Mercure de France“ cu titlul sugestiv de Constituţie.
Domniile sale au reprezentat o perioadă de înnoire în planul gândirii politice, sociale, administrative şi al culturii sub influenţa ideilor iluministe.
Arhive
Ioana Vasiloiu
- Arhive de ieri şi de azi
Arhivele de biblioteci sau muzee sunt mărturii ale memoriei noastre colective. Fie că sunt vechi sau actuale, ele fascinează prin ,,universul“ lor. Prin intermediul lor putem redescoperi o lume apusă, cu preocupările sale culturale, intelectuale sau privi cu un alt ochi la prezentul social, istoric, politic, cultural în care fiinţăm.
Arhivele bibliotecilor medievale româneşti de la mănăstirile Mărgineni şi Văcăreşti au fost cunoscute în Europa timpului lor prin valoarea inestimabilă a manuscriselor, cărţilor şi periodicelor pe care le-au deţinut. Conţinutul lor exprima vastele preocupări intelectuale ale cărturarilor români umanişti şi racordarea acestora la valorile europene ale timpului. Rămăşiţele lor care se găsesc, astăzi, în cea mai mare parte la Biblioteca Academiei Române oglindesc, în mic, o imagine a vieţii culturale medievale româneşti.
Arhiva Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti contribuie, la rândul său, prin numărul imens de manuscrise, cărţi şi periodice la reconstituirea istoriei literaturii române de la începuturi până în prezent.
Digitizarea în masă a colecţiilor instituţiilor de tip GLAM (galerii, biblioteci, arhive si muzee) pune la dispoziţia utilizatorilor uriaşe resurse informaţionale istorice, culturale, lingvistice în format digital care sunt tot mai mult folosite în procesul educaţional de pretutindeni. Articolul descrie experienţa si rezultatele derulării în Romania a unor activităţi şi proiecte educative non formale ce au vizat crearea și utilizarea arhivelor digitale Europeana 1914-1918 și Europeana 1989.
Lecturi alternative
Brînduşa Nicolaescu
- Lectura între estetic, etic şi empiric: o reinterpretare a literaturii distopice (I)
În urma cercetărilor din ultima vreme, în critica literară s-a observat o preocupare sporită pentru receptarea textului literar în mediul academic (de către studenţi). Articolul de faţă îşi propune să ofere diverse perspective şi să ia în considerare diferite niveluri de interpretare a literaturii distopice – dincolo de clişeele care, de exemplu, au dus la confundarea acestui tip ficţional cu genul science fiction – conducând şi la conturarea ideii de necesitate a unei bibliografii specializate. Susţinem că aceste opere literare presupun analize etice specifice şi că necesită o metodologie specifică apropiată de abordarea psihonaratologică, anume de cea empirică.
În această lucrare ne propunem să ilustrăm condițiile de producere și finalitățile discursului didactic ca parte a discursului academic. În actul didactic discursul are o structură specifică, o semantică aparte și reușește să transforme mentalul și comportamentul elevului, respectiv al studentului. Este un instrument ce trebuie să poarte o semnificație simetric egală (emițător-receptor) pentru a produce efectul dorit, este un act social cu valoare formativă.
|
||
