|
Nr. 17/2013
Învăţământ biblioteconomic
Ionel Enache -
Probleme noi (şi
vechi) ale învăţământului
biblioteconomic
şi ale bibliotecilor
De peste 20 de ani învățământul
românesc se confruntă cu aceleași
probleme: subfinanțarea,
nemotivarea, birocrația,
instabilitatea legislativă, scăderea interesului tinerilor față
de învățământul
universitar. Aceleași
probleme au
și
bibliotecile. La care se adaugă lipsa managerilor de profesie,
necunoaşterea metodelor şi a tehnicilor managementului, ale
marketingului, nerespectarea principiilor organizării ergonomice a
muncii, absența
normativelor de muncă sau lipsa unor metodologii pentru recrutarea,
selecţia, încadrarea, promovarea şi evaluarea performanţelor
personalului
și
multe altele.
Cuvinte cheie:
învățământ
biblioteconomic, biblioteci, managementul bibliotecilor,
biblioteconomie, România
Huriye Çolaklar,
Işıl İlknur Sert
-
Instruirea bibliotecarilor medicali în domeniul serviciilor de informare
bazate pe dovezi: un model de învăţare
activă
Activitatea bazată pe dovezi își
are originea în abordările clinice folosite în practica medicală de la
sfârșitul
secolului al XVIII-lea
și
începutul secolului al XIX-lea. Acest domeniu este nou
și
în Turcia, care are nevoie de exemple privind practica bazată pe dovezi
în cadrul Departamentelor de Management al Informației
și
Înregistrărilor. Acest articol, care analizează exemple din diverse alte
țări,
prezintă un model pentru includerea serviciilor de informare bazate pe
dovezi, care se axează pe cercetările din domeniul sănătății
și
medicinii, în special al medicinii dentare, în contextul cursurilor de
biblioteconomie deja existente în Turcia. Lucrarea prezintă obiectivele
și
domeniile de utilizare a serviciilor de informare bazate pe dovezi
și
contribuția
lor la învățarea
activă; analizează predarea acestui subiect în diverse alte
țări
și
indică locul pe care ea îl ocupă în Turcia, specificând
și
un model pentru perfecționarea
sa. Se dovedește
că instruirea bibliotecarilor care vor furniza servicii de informare
bazate pe dovezi atât în cadrul cursurilor deja existente cât şi al
cursurilor opționale
oferite tocmai în acest scop în cadrul educaţiei biblioteconomice va
contribui considerabil la învățarea
activă în domeniul medicinii dentare.
Cuvinte cheie:
Medicină dentară bazată pe dovezi, servicii de informare bazate pe
dovezi, educaţia în domeniul biblioteconomiei, învățare
activă
Biblioteci universitare.
Resurse electronice
Agnes Erich
-
Rolul bibliotecii universitare în eficientizarea
utilizării resurselor electronice
Prin subiectul abordat în lucrarea de
faţă ne propunem să subliniem rolul crucial pe care îl joacă biblioteca
universitară în facilitarea, din perspectiva noilor tehnologii
informaţionale şi comunicaţionale, accesului la resursele electronice.
Vreme îndelungată s-a considerat, chiar în mediul academic, că Internet-ul
va înlocui biblioteca şi că nu o să mai fie necesară cheltuirea unor
sume importante de bani pentru achiziţionarea resurselor informaţionale.
Lucru infirmat în ultimii ani când s-a demonstrat că nu toate
informaţiile accesibile pe net sunt gratuite şi pertinente şi că
utilizatorii trebuie să deţină unele abilităţi legate de cultura
informaţiei pentru a fi capabili să stăpânească informaţia şi să o
utilizeze într-un mod eficient. În acest context vom încerca să
identificăm factorii care conduc la necesitatea utilizării resurselor
electronice, vom analiza rolul pe care îl joacă biblioteca universitară
în eficientizarea accesului la acest tip de resurse, implicit instruirea
utilizatorilor, vom sugera modalităţi de colaborare între cadrele
didactice universitare şi bibliotecari etc. Din punct de vedere
managerial vom analiza câteva aspecte importante de care trebuie să se
ţină seama în luarea deciziei de a achiziţiona sau nu o resursă
electronică: selecţia, tipul de achiziţie, legalitatea, monitorizarea
utilizării etc. Dacă investiţia în tehnologie este crucială, la fel de
importantă este investiţia în oameni. Într-o instituţie academică ar
trebui ca toţi să cunoască să utilizeze un computer, să fie capabili
să-şi găsească informaţia necesară dar, în acelaşi timp, să o şi
evalueze din punctul de vedere al cerinţelor informaţionale proprii.
Însă, practica a demonstrat că lucrurile nu stau tocmai aşa, şi aici
intervine specialistul în informare şi documentare care trebuie să îşi
asume rolul de trainer. Acesta trebuie să conştientizeze în primul rând
că nu toţi utilizatorii au aceleaşi nevoi informaţionale. De aici şi
strategiile adoptate de training care trebuie să fie diferenţiate, în
funcţie de tipul de beneficiar: cadre didactice, cercetători, studenţi,
bibliotecari. Rolul bibliotecii universitare nu se rezumă doar la
aspectele legate de training, ci şi de acces la Internet, selecţie şi
administrare resurse electronice (conţinutul resursei să vină în
sprijinul programelor educaţionale, costuri, modalitatea de accesare şi
arhivare etc.), asistenţă tehnologică, integrarea surselor tradiţionale
cu cele electronice, monitorizare şi evaluare (cine, când şi cum le
utilizează). În concluzie biblioteca universitară necesită fonduri,
personal specializat şi suportul autorităţii tutelare pentru a-şi putea
îndeplini rolul de intermediar informaţional în societatea
informaţională.
Cuvinte cheie:
resurse
electronice, management informaţional, cultura informaţiei, biblioteca
universitară
Octavia-Luciana Madge
-
Biblioteca
Facultăţii
de Litere din Bucureşti
la 150 de ani de la întemeierea instituţiei
– 1863-2013
În anul 2013 s-au aniversat 150 de ani de la înființarea
Facultății
de Litere din București
și,
în acest context, articolul prezintă un scurt istoric al Bibliotecii
acestei instituții
de prestigiu din România.
Începuturile sale se situează la finalul
secolului al XIX-lea, când ia naştere în cadrul Facultăţii de Filosofie
şi Litere o bibliotecă de specialitate la Catedra de Limbi Slave. Donația
de cărți
din 1892 către seminarul de slavistică, dar
și
eforturile ulterioare ale profesorului Ioan Bogdan, decan al Facultății,
au stat la baza deschiderii în 1907 a Bibliotecii propriu-zise a Facultății,
dar şi a dezvoltării constante înregistrate de această Bibliotecă pe
parcursul a mai mult de un secol de existență.
Cuvinte cheie:
Biblioteca Facultății
de Litere, colecții,
istoric, 150 de ani, Facultatea de Litere, București
Documente de arhivă
Laura Rodica Hîmpă -
Din
activitatea Fundaţiei
culturale regale „Principele Carol” 1922-1948 Documente de arhivă (I)
Scopul acestei cercetări este acela de a
evidenţia activitatea Fundaţiei Culturale Regale „Principele
Carol”, creată în anul 1921 cu menirea de a
emancipa cultural în special satele dar, în general, cultura românească.
În ansamblu, se poate aprecia că perioada dintre cele două războaie
mondiale a cunoscut şi cu ajutorul Fundaţiei Culturale Regale,
progrese remarcabile în diferite domenii ale învăţământului, ştiinţei şi
culturii în general, a contribuit la afirmarea României ca stat cu un
nivel cultural ridicat şi la crearea unei imagini şi al unui renume pe
plan mondial. Cercetarea s-a realizat pe baza
documentelor studiate la Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice
Centrale, Fondul Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol”.
Cuvinte cheie:
Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, documente,
cămine culturale, serviciul social,
biblioteci, concerte, expoziţii, cărţi, tipografii
Recenzii
Adina Berciu-Drăghicescu
-
Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti – 150 de ani de
învăţământ filologic românesc 1863–2013: Tradiţie şi valoare (Laura
Rodica Hîmpă)
Aromâni, meglenoromâni, istroromâni: Aspecte identitare şi culturale
-
Coord. Adina Berciu-Drăghicescu (Laura Rodica Hîmpă)
|
|