Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science Research

ISSN 2392-8107
ISSN-L 1453-5386


English version Library and Information Science Research


Version française


| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | Procesul de recenzare | Colegiul de redacţie | Contact |





Nr. 17/2013


Învăţământ biblioteconomic

Ionel Enache - Probleme noi (şi vechi) ale învăţământului biblioteconomic şi ale bibliotecilor

De peste 20 de ani învățământul românesc se confruntă cu aceleași probleme: subfinanțarea, nemotivarea, birocrația, instabilitatea legislativă, scăderea interesului tinerilor față de învățământul universitar. Aceleași probleme au și bibliotecile. La care se adaugă lipsa managerilor de profesie, necunoaşterea metodelor şi a tehnicilor managementului, ale marketingului, nerespectarea principiilor organizării ergonomice a muncii, absența normativelor de muncă sau lipsa unor metodologii pentru recrutarea, selecţia, încadrarea, promovarea şi evaluarea performanţelor personalului și multe altele.

Cuvinte cheie:
învățământ biblioteconomic, biblioteci, managementul bibliotecilor, biblioteconomie, România

Huriye Çolaklar, Işıl İlknur Sert - Instruirea bibliotecarilor medicali în domeniul serviciilor de informare bazate pe dovezi: un model de învăţare activă

Activitatea bazată pe dovezi își are originea în abordările clinice folosite în practica medicală de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Acest domeniu este nou și în Turcia, care are nevoie de exemple privind practica bazată pe dovezi în cadrul Departamentelor de Management al Informației și Înregistrărilor. Acest articol, care analizează exemple din diverse alte țări, prezintă un model pentru includerea serviciilor de informare bazate pe dovezi, care se axează pe cercetările din domeniul sănătății și medicinii, în special al medicinii dentare, în contextul cursurilor de biblioteconomie deja existente în Turcia. Lucrarea prezintă obiectivele și domeniile de utilizare a serviciilor de informare bazate pe dovezi și contribuția lor la învățarea activă; analizează predarea acestui subiect în diverse alte țări și indică locul pe care ea îl ocupă în Turcia, specificând și un model pentru perfecționarea sa. Se dovedește că instruirea bibliotecarilor care vor furniza servicii de informare bazate pe dovezi atât în cadrul cursurilor deja existente cât şi al cursurilor opționale oferite tocmai în acest scop în cadrul educaţiei biblioteconomice va contribui considerabil la învățarea activă în domeniul medicinii dentare.

Cuvinte cheie:
Medicină dentară bazată pe dovezi, servicii de informare bazate pe dovezi, educaţia în domeniul biblioteconomiei, învă
țare activă
 

Biblioteci universitare. Resurse electronice


Agnes Erich - Rolul bibliotecii universitare în eficientizarea utilizării resurselor electronice

Prin subiectul abordat în lucrarea de faţă ne propunem să subliniem rolul crucial pe care îl joacă biblioteca universitară în facilitarea, din perspectiva noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, accesului la resursele electronice. Vreme îndelungată s-a considerat, chiar în mediul academic, că Internet-ul va înlocui biblioteca şi că nu o să mai fie necesară cheltuirea unor sume importante de bani pentru achiziţionarea resurselor informaţionale. Lucru infirmat în ultimii ani când s-a demonstrat că nu toate informaţiile accesibile pe net sunt gratuite şi pertinente şi că utilizatorii trebuie să deţină unele abilităţi legate de cultura informaţiei pentru a fi capabili să stăpânească informaţia şi să o utilizeze într-un mod eficient. În acest context vom încerca să identificăm factorii care conduc la necesitatea utilizării resurselor electronice, vom analiza rolul pe care îl joacă biblioteca universitară în eficientizarea accesului la acest tip de resurse, implicit instruirea utilizatorilor, vom sugera modalităţi de colaborare între cadrele didactice universitare şi bibliotecari etc. Din punct de vedere managerial vom analiza câteva aspecte importante de care trebuie să se ţină seama în luarea deciziei de a achiziţiona sau nu o resursă electronică: selecţia, tipul de achiziţie, legalitatea, monitorizarea utilizării etc. Dacă investiţia în tehnologie este crucială, la fel de importantă este investiţia în oameni. Într-o instituţie academică ar trebui ca toţi să cunoască să utilizeze un computer, să fie capabili să-şi găsească informaţia necesară dar, în acelaşi timp, să o şi evalueze din punctul de vedere al cerinţelor informaţionale proprii. Însă, practica a demonstrat că lucrurile nu stau tocmai aşa, şi aici intervine specialistul în informare şi documentare care trebuie să îşi asume rolul de trainer. Acesta trebuie să conştientizeze în primul rând că nu toţi utilizatorii au aceleaşi nevoi informaţionale. De aici şi strategiile adoptate de training care trebuie să fie diferenţiate, în funcţie de tipul de beneficiar: cadre didactice, cercetători, studenţi, bibliotecari. Rolul bibliotecii universitare nu se rezumă doar la aspectele legate de training, ci şi de acces la Internet, selecţie şi administrare resurse electronice (conţinutul resursei să vină în sprijinul programelor educaţionale, costuri, modalitatea de accesare şi arhivare etc.), asistenţă tehnologică, integrarea surselor tradiţionale cu cele electronice, monitorizare şi evaluare (cine, când şi cum le utilizează). În concluzie biblioteca universitară necesită fonduri, personal specializat şi suportul autorităţii tutelare pentru a-şi putea îndeplini rolul de intermediar informaţional în societatea informaţională.

Cuvinte cheie:
resurse electronice, management informaţional, cultura informaţiei, biblioteca universitară

Octavia-Luciana Madge - Biblioteca Facultăţii de Litere din Bucureşti la 150 de ani de la întemeierea instituţiei – 1863-2013


În anul 2013 s-au aniversat 150 de ani de la înființarea Facultății de Litere din București și, în acest context, articolul prezintă un scurt istoric al Bibliotecii acestei instituții de prestigiu din România. Începuturile sale se situează la finalul secolului al XIX-lea, când ia naştere în cadrul Facultăţii de Filosofie şi Litere o bibliotecă de specialitate la Catedra de Limbi Slave. Donația de cărți din 1892 către seminarul de slavistică, dar și eforturile ulterioare ale profesorului Ioan Bogdan, decan al Facultății, au stat la baza deschiderii în 1907 a Bibliotecii propriu-zise a Facultății, dar şi a dezvoltării constante înregistrate de această Bibliotecă pe parcursul a mai mult de un secol de existență.

Cuvinte cheie:
Biblioteca Facultății de Litere, colecții, istoric, 150 de ani, Facultatea de Litere, București

Documente de arhivă


Laura Rodica Hîmpă -
Din activitatea Funda
ţiei culturale regale „Principele Carol” 1922-1948 Documente de arhivă (I)

Scopul acestei cercetări este acela de a evidenţia activitatea Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol”, creată în anul 1921 cu menirea de a emancipa cultural în special satele dar, în general, cultura românească. În ansamblu, se poate aprecia că perioada dintre cele două războaie mondiale a cunoscut şi cu ajutorul Fundaţiei Culturale Regale, progrese remarcabile în diferite domenii ale învăţământului, ştiinţei şi culturii în general, a contribuit la afirmarea României ca stat cu un nivel cultural ridicat şi la crearea unei imagini şi al unui renume pe plan mondial. Cercetarea s-a realizat pe baza documentelor studiate la Serviciul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Fondul Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol”.

Cuvinte cheie: Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, documente, cămine culturale, serviciul social, biblioteci, concerte, expoziţii, cărţi, tipografii

 

Recenzii


Adina Berciu-Drăghicescu - Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti – 150 de ani de învăţământ filologic românesc 1863–2013: Tradiţie şi valoare (Laura Rodica Hîmpă)

Aromâni, meglenoromâni, istroromâni: Aspecte identitare şi culturale - Coord. Adina Berciu-Drăghicescu (Laura Rodica Hîmpă)