|
Nr. 16/2012
Aspecte privind managementul bibliotecilor
Ionel Enache -
Sisteme de management al
bibliotecilor
Bibliotecile de azi se confruntă cu numeroasele provocări ale unui
univers informaţional aflat într-o expansiune rapidă. Creşterea
aşteptărilor şi nevoia utilizatorilor pentru un acces mai rapid şi
mai uşor la informaţiile relevante sunt în relaţie permanentă cu
cerinţele instituţionale pentru creşterea eficienţei operaţionale.
Sistemele integrate de bibliotecă oferă tuturor tipurilor de
biblioteci instrumente accesibile şi asistenţa de care au nevoie în
fluxul de lucru pentru a satisface cerinţe personale şi
instituţionale în prezent şi în viitor. Sistemele integrate pot fi
configurate astfel încât să satisfacă aproape orice politică de
bibliotecă sau procedură şi care să permită crearea unui flux de
lucru unic.
Cuvinte cheie: sisteme de management, sisteme integrate de biblioteca,
sisteme de gestionare a bazelor de date (SGBD), metadate
Arja Mäntykangas -
Funcţia de
director de bibliotecă în societatea informaţională: dezvoltare pe
această temă
Obiectivul acestei lucrări este să discute pe scurt cerinţele
funcţiei de director de bibliotecă în societatea informaţională,
folosind Suedia anului 2012 ca exemplu. Au fost analizate trei
reclame din Suedia de recrutare a personalului pentru funcţia de
director de bibliotecă. Termenii apăruţi sunt trataţi pe scurt şi
sunt trase concluziile necesare.
Cuvinte cheie: informaţie, biblioteci, stiluri de leadership, Suedia
Octavia-Luciana Madge - Cadru
pentru crearea unei culturi a învăţării şi a partajării cunoaşterii
în biblioteci şi servicii de informare
Performanţa unei organizaţii, inclusiv a unei structuri
infodocumentare de tipul bibliotecă sau serviciu de informare,
depinde în mare măsură de cultura sa organizaţională, de valorile pe
care aceasta le promovează. Competiţia care se înregistrează pe
piaţa transferului de informaţii a făcut ca bibliotecile şi
serviciile de informare să se orienteze spre procese manageriale
care au în vedere cele mai importante resurse la momentul actual –
resursele de cunoaştere. Un astfel de proces este managementul
cunoaşterii, iar un rol esenţial în implementarea acestuia într-o
instituţie îl are cultura organizaţională. O cultură care susţine
învăţarea şi partajarea cunoaşterii susţine organizaţiile într-un
astfel de demers şi, de asemenea, le ajută să obţină performanţă şi
să se bucure de succes în mediul în care activează. Articolul
prezintă elementele unei cadru pentru crearea unei culturi a
învăţării şi a partajării cunoaşterii în structurile
infodocumentare. Aceste elemente au fost identificate în urma unei
cercetări vizând managementul cunoaşterii în bibliotecile
universitare româneşti care a avut ca rezultat şi dezvoltarea unui
model pentru implementarea acestui proces în structurile
infodocumentare.
Cuvinte cheie: biblioteci, servicii de informare, managementul
cunoaşterii, învăţare, partajarea cunoaşterii, cultură
organizaţională, România
Învăţământ biblioteconomic
la distanţă. Cultura informaţiei
Silvia-Adriana Tomescu - Învăţământul biblioteconomic românesc la distanţă.
Contextul actual şi posibile soluţii
Furnizarea unei alternative de învăţare la distanţă pentru
învăţământul biblioteconomic românesc a constituit un avantaj
individual, organizaţional şi sistemic. Într-o societate în care
legislaţia are lacune serioase mai ales în privinţa precizărilor
privind angajarea şi perfecţionarea profesională, în care decizia
politică adesea influenţează şi trece dincolo de criteriile
obiective minimale de angajare pe post, se impune regândirea unui
proiect de formare iniţială şi continuă la distanţă pentru câmpurile
info-documentare, pentru ca cei aflaţi în sistem să-şi optimizeze
cunoştinţele şi abilităţile de lucru iar cei care aleg o carieră în
specialitate, să aibă acces la soluţii rezonabile economic şi
support de formare de calitate. Necesitatea de a experimenta o formulă de învăţare la distanţă
pentru specializările biblioteconomie are nu numai o justificare
legată de cerinţa pieţei muncii, ci mai ales o raţiune pragmatică,
rezultat al transformărilor prin care structurile info-documentare
au trecut odată cu imixtiunea componentei electronice. „Digital”
devine un atribut al comunic[rii de fiecare zi, de creare a
imaginilor, de colectare, prezervare si invatare. Am gândit o abordare riguroasă care reflectă, problemele cu care se
confruntă biblioteconomia românească la nivel de învăţământ superior
şi am subliniat strategiile optime de implementare. Beneficiile unei
astfel de gândiri pot fi clasificate ca aparţinând : inovării în
educaţie, facilităţilor comunicaţionale, srategiilor efective de
predare a informării şi documentării.
Cuvinte cheie:
ştiinţa informării, învăţare la distanţă, open learning
library, legislaţie de bibliotecă
Agnes Erich,
Cristina Popescu -
Cultura
informaţiei – o nouă abordare
în sprijinul dezvoltării abilităţilor didactice
Cultura
informaţională reprezintă un factor determinant în dezvoltarea
societăţii informaţionale deoarece o societate bazată pe instruirea pe
parcursul întregii vieţi este de neconceput fără o cultură
informaţională adecvată. În acest sens, aceasta devine condiţia
primordială a profesionalismului şi succesului viitorului specialist din
orice domeniu. Iată de ce, concomitent cu pregătirea profesională,
studentul trebuie să dobândească deprinderi şi proprie experienţă în
informarea ştiinţifică. Competenţele informaţionale constituie factorul
cheie în educaţia pe parcursul întregii vieţi, ea fiind primul pas pec
alea realizării scopurilor educaţionale. În lucrarea de faţă ne propunem
să scoatem în evidenţă rolul primordial pe care îl are cultura
informaţiei în educaţia oricărui individ din societate dar şi ajutorul
pe care aceasta îl oferă cadrelor didactice în ceea ce priveşte
dezvoltarea abilităţilor didactice.
Cuvinte cheie:
cultura informaţiei, didactică, educaţie pe tot parcursul vieţii,
competenţe informaţionale
Documente de arhivă
Adina Berciu-Drăghicescu -
Chiliile româneşti de la Muntele
Athos în secolele XIX–XXI..
Documente de arhivă
Studiul aduce în discuţie un aspect mai puţin cercetat în
istoriografia românească şi străină în ultimii 20 de ani, şi anume,
chiliile şi colibele româneşti înfiinţate la Muntele Athos în secolul al
XIX-lea alături de schiturile întemeiate acolo, de asemenea, de
călugării români. Prezentul material prezintă aspecte din viaţa
religioasă, administrativă precum şi traiul zilnic al acestora, pe
Muntele Athos din Grecia, precum şi relaţiile dintre comunităţile de
călugări români de acolo şi calugării greci de la Muntele Athos de-a
lungul timpului, de la înfiinţare - secolul al XIX-lea şi până în
prezent. Informaţiile se bazează pe cercetări şi pe documente aflate în
depozitele de la Arhivele Naţionale ale României şi în acelea ale
Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe.
Cuvinte cheie:
călugăr, schit, chilie, colibă, mănăstire, ortodoxie, patriarhie,
muntele Athos |
|