Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science Research

ISSN 2392-8107
ISSN-L 1453-5386


English version Library and Information Science Research


Version française


| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | | Procesul de recenzareColegiul de redacţie | Contact |





Nr. 15/2011


Biblioteca şi educaţia în societatea contemporană

Gheorghe Buluţă - Bibliotecă şi învăţământ

Fenomenele psiho-sociale generate de mass-media şi de noile tehnologii ale informării şi comunicării la nivelul generaţiilor în curs de formare au dus la practici de comunicare noi, care ocolesc bibliotecile, au dus la o revoluţie în practicile muncii intelectuale, la preeminenţa utilizării textului faţă de lectura lui. În acest context, articolul analizează necesitatea creşterii rolului bibliotecii în dezvoltarea calitativă a demersului de învăţământ şi cercetare şi aduce în atenţie câteva posibile soluţii care includ şi un parteneriat între diversele tipuri de biblioteci, asociaţii profesionale ale bibliotecarilor şi organizaţii non-guvernamentale pentru educaţia prin bibliotecă şi salvgardarea lecturii.

Cuvinte cheie:
bibliotecă, educaţie, lectură, copii, tineri, noile tehnologii ale informării şi comunicării

Elena Tîrziman - Biblioteca Naţională a României - un nou sediu - un nou început

Biblioteca Naţională a României va inaugura la sfârşitul anului 2011 un nou sediu. Necesitatea unui spaţiu adecvat pentru bibliotecă apare în 1957, la doi ani după reînfiinţarea bibliotecii naţionale. În 1968 se elaborează cerinţele de proiectare pentru realizarea unei construcţii de bibliotecă naţională iar în 1971 se realizează prima temă de proiectare care va suferi ajustări în 1977 după cutremur. Lucrările încep în 1986 şi sunt abandonate după decembrie 1989. În 2007 se reia proiectarea, urmată în 2008 de executarea lucrărilor care sunt finalizate în decembrie 2011. Astfel, după mai bine de 50 de ani, se inaugurează clădirea Bibliotecii Naţionale a României, o clădire care răspunde cerinţelor şi funcţionalităţilor specifice unei biblioteci naţionale.

Cuvinte cheie:
Biblioteca Naţională a României, bibliotecă naţională, clădire, România

Sultana Craia - Publicul, mass-media şi biblioteca

Mass-media influenţează priorităţile culturale, gusturile, reprezentările sociale şi chiar nevoile de consum cultural. Poziţia bibliotecii în comunitate, interesul publicului şi utilizarea serviciilor ei sunt puternic marcate de efectele consumului şi modelelor generate de mass-media. Articolul prezintă rezultatele unei anchete desfăşurate pe bază de chestionare la nivelul a 289 de subiecţi cu vârste între 8 şi 80 de ani din Bucureşti şi alte oraşe din România. Ancheta a fost orientată spre două direcţii. Prima a vizat tipologiile şi nevoile de consum media ale publicului, pe categorii de vârstă, iar a doua a vizat publicul şi biblioteca.

Cuvinte cheie:
mass-media, bibliotecă, public, anchetă, lectură

Cristina Popescu - Educaţia permanentă, realitate a societăţii informaţionale

Activitatea intelectuală, ca element esenţial al culturii informaţionale, nu este caracterizată „de o dezordine ştiinţifică”, ci impune organizare şi rigoare, iar competenţele  informaţionale dobândite în acest proces constituie factorul cheie în educaţia pe parcursul întregii vieţi. Acesta este primul pas pe calea realizării scopurilor educaţionale. Fiecare persoană trebuie să-şi dezvolte competenţele informaţionale de-a lungul întregii vieţi, dar mai ales, în anii de studii.
Folosind capacităţile lor creative şi posibilităţile profesionale şi sprijinindu-se pe programe integrate în cursurile de instruire, specialiştii în ştiinţele informării trebuie să contribuie activ la procesul educaţional, ajutând elevii şi studenţii în aspiraţiile lor de acumulare şi perfecţionare, de cultivare a deprinderilor şi abilităţilor, cunoştinţelor şi valorilor, necesare pentru a continua aprofundarea şi diversificarea cunoştinţelor pe parcursul întregii vieţi.

Cuvinte cheie:
educaţie permanentă, studiu şi învăţare, educaţie-scopuri şi obiective, educaţie-autoeducaţie




Noi discipline, noi abordări şi noi tehnologii în societatea informaţională


Alexandra Crăciun - Câteva principii mediologice


Articolul prezintă câteva perspective noi asupra civilizaţiei contemporane oferite prin intermediul unei noi discipline denumită „Mediologie”. Această nouă ştiinţă pe care o propune profesorul francez Regis Debray prezintă caracteristicile societăţii contemporane în relaţie cu modele ale unor etape precedente. Acest articol propune o perspectivă critică asupra modelului propus de Regis Debray prin comparaţie cu alte surse ce vizează analiza evoluţiei modelelor culturale în timp, ca de pildă perspectiva propusă de Giambattista Vico asupra evoluţiei codurilor lingvistice şi culturale. Scopul articolului este acela de a oferi o perspectivă integrată, care să permită o mai bună înţelegere a schimbărilor ce stau la baza societăţii de tip informaţional.

Cuvinte cheie:
mediologie, comunicare, postmodernism, logosfera, grafosfera, videosferă

Octavia-Luciana Madge - Practica de bibliotecă şi informare bazată pe dovezi

Mişcarea bazată pe dovezi a apărut iniţial în zona medicală, dar a fost preluată în ultimii ani şi de alte domenii, inclusiv de biblioteconomie şi ştiinţa informării. În România această nouă abordare nu este prea cunoscută şi având în vedere acest lucru, articolul prezintă câteva aspecte generale privind practica bazată pe dovezi, modul cum a fost aceasta definită, cadrul conceptual al biblioteconomiei bazate pe dovezi, numele importante care s-au aflat în fruntea mişcării din domeniul nostru, etapele practicii bazate pe dovezi şi importanţa lor.

Cuvinte cheie:
practică bazată pe dovezi, biblioteconomie bazată pe dovezi, practică de bibliotecă şi informare bazată pe dovezi, metode de cercetare


Simona Gheorghe - Soluţii integrate pentru biblioteci: implementarea sistemului RFID

În prezent, în bibliotecile româneşti este implementată o tehnologie inovatoare, bazată pe identificarea prin frecvenţă radio, altfel spus tehnologia RFID. Această tehnologie a pătruns în multe domenii de activitate atât la noi în ţară, cât şi în străinătate. Biblioteca Centrală a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu a implementat sistemul din 2008, iar Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” din Bucureşti se află în plin proces de implementare a sistemului. Sunt prezentate componentele unui sistem RFID de bibliotecă, ce presupune aplicarea acestui sistem, avantajele şi dezavantajele tehnologiei RFID.

Cuvinte cheie:
RFID, Identificarea prin frecvenţă radio, Tehnologie inovatoare, Etichetă electronică, Cip



Istoria cărţii româneşti. Protejarea şi conservarea patrimoniului cultural


Agnes Erich -
365 de ani de la tipărirea Pravilei lui Vasile Lupu (1646)

Traducerea şi tipărirea în secolul al XVII-lea a primelor texte juridice româneşti se impun cu necesitate pentru vremurile respective când reprezentanţii bisericii nu aveau un cod scris pe care să se bazeze în judecarea pricinilor, cutuma jucând rolul principal.  Având în vedere că în 2011 se împlinesc 365 de ani de la tipărirea Pravilei lui Vasile Lupu am considerat ca oportună abordarea acestui subiect. Valoarea Pravilei lui Vasile Lupu constă în faptul că este prima legiuire laică din Moldova tipărită în limba română şi că este primul cod de legi românesc aprobat de către autoritatea domnească. În acelaşi timp este un monument al limbii şi culturii româneşti din prima jumătate a secolului al XVII-lea.

Cuvinte cheie: Vasile Lupu, pravila, Moldova

Adina Berciu, Octavia-Luciana Madge, Virgil Coman - Fârşeroţi, Moscopoleni, Meglenoromâni - Valorificarea on-line a patromoniului cultural

Articolul prezintă proiectul de cercetare “Fârşeroţi, Moscopoleni, Meglenoromâni – Valorificarea on-line a patromoniului cultural” desfăşurat în anul 2011 cu finanţare din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Pornind de la sublinierea importanţei pe care o au protejarea şi conservarea patrimoniului cultural imaterial al unui popor, sunt evidenţiate pe scurt obiectivele proiectului, carcaterul interdisciplinar al echipei şi concluziile cercetării desfăşurate în România, Albania, Republica Macedonia şi Grecia.

Cuvinte cheie: fârşeroţi, moscopoleni, meglenoromâni, patrimoniu cultural