Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science Research

ISSN 2392-8107
ISSN-L 1453-5386


English version Library and Information Science Research

Version française


| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | Procesul de recenzare |  Colegiul de redacţie | Contact |




Nr. 14/2010
Sisteme de informare naţionale

Huriye Çolaklar, Güssün Güneş, Aytaç Yıldızel - Sistemul de informare medicală şi biblioteconomia medicală în Turcia

În Turcia, sistemul de informare medicală este susţinut de Stat conform politicilor naţionale. Totuşi, deşi istoria bibliotecilor medicale din Turcia dateză din secolul al XIII-lea în Anatolia, aplicaţiile moderne din bibliotecile medicale, adoptate începând din anii 1950, nu au beneficiat de mult sprijin din partea statului. În ultimii treisprezece ani, câteva biblioteci medicale şi-au unit forţele în cadrul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământul Superior şi din Cercetare (ÜNAK) pentru a contribui la organizarea şi dezvoltarea sistemului turc de informare medicală prin înfiinţarea unui "Grup de Lucru Medical" în 2000.

Cuvinte cheie: informare medicală, biblioteconomie medicală, Grupul Medical ÜNAK, biblioteconomie medicală turcă


În contextul abordării pluridisciplinare a indexării informaţiilor, studiul analizează comparativ structurile compoziţionale ale sistemului Dewey şi C.Z.U. privind codificarea determinărilor auxiliare ale subiectelor. Studiul, prin analiza sistematică, tipologică şi metodologică a subdiviziunilor pentru arte, literaturi individuale şi forme literare specifice  şi a indicilor auxiliari analitici sau speciali, însoţită de argumentarea valorii şi importanţei acestora în gestiunea informaţiei, reflectă concluziile unei cercetări corelative a structurilor auxiliare ale celor mai importante limbaje de indexare cu structură ierarhică şi, din perspectiva ofertei informaţionale, susţine caracterul fundamental interdisciplinar al sistemului Dewey şi C.Z.U.

Cuvinte cheie: limbaje de indexare, C.Z.D, C.Z.U., structuri auxiliare compoziţionale, subsisteme auxiliare



Management şi evaluare în biblioteci. Societatea informaţională

Agnes Erich, Elena Tîrziman -Evaluarea calităţii şi performanţei bibliotecilor digitale în România

Bibliotecile sunt parte integrantă a sistemului naţional informaţional şi instituţii de importanţă strategică care asigură accesul la orice tip de informaţie. În ultimul deceniu, în România,  s-au întreprins numeroase acţiuni şi au fost utilizate resurse importante pentru dezvoltarea bibliotecilor on line care pot fi accesate prin sisteme de Tehnologia Informaţiei şi de Telecomunicaţii, în special prin Internet. Până în prezent, proiectele precum şi alte iniţiative de dezvoltare a bibliotecilor on line – în special cele finanţate din fonduri bugetare – nu au fost focalizate pe evaluarea gradului de satisfacţie al utilizatorilor acestui tip de bibliotecă sau asupra modului cum îşi îndeplinesc cerinţele de calitate la un anume nivel de performanţă (eficienţă, eficacitate şi utilizabilitate), adecvat serviciului furnizat de către biblioteca on line. Una dintre principalele contribuţii ale acestei lucrări este identificarea relaţiilor dintre importanţa criteriilor de evaluare a unei biblioteci digitale şi cum se realizează aceasta, în România, la momentul actual.

Cuvinte cheie: evaluarea bibliotecilor digitale, metode de evaluare a calităţii, managementul performanţei, indicatori de măsurare

Octavia-Luciana Madge - Managementul cunoaşterii în biblioteci

Noua economie a cunoaşterii a dus la schimbări semnificative în managementul diferitelor tipuri de organizaţii ale societăţii, inclusiv al bibliotecilor şi serviciilor de informare, dar şi al resurselor de care acestea se ocupă. Articolul abordează procesul de management al cunoaşterii care poate ajuta bibliotecile să se adapteze mai bine la noile cerinţe ale erei digitale şi să vină în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor. Sunt, de asemenea, prezentate şi rezultate ale unor cercetări recente pe tema managementului cunoaşterii desfăşurate în România şi în străinătate la nivelul profesioniştilor din domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării, dar şi exemple de proiecte prin care acest proces a fost implementat în practica unor biblioteci.

Cuvinte cheie: managementul cunoaşterii, biblioteci, proiecte de management al cunoaşterii, România

Ionel Enache - Rolul biroului în societatea informaţională

Schimbările actuale, rapide şi imprevizibile, obligă structurile economice dar şi pe cele culturale să se adapteze noilor tehnologii informaţionale printr-o dotare corespunzătoare a birourilor, care prin natura lor primesc, prelucrează şi transmit informaţii în scopul fundamentării deciziilor. În structurile infodocumentare biroul nu este numai interfaţa dintre decizie şi execuţie, este subsistemul în care se desfăşoară majoritatea  proceselor de muncă.

Cuvinte cheie: management, organizare, birou, informaţie


Cultura informaţiei


Mircea Regneală - Educaţia în informare – provocarea majoră a biblioteconomiei contemporane

Între marile mize ale tehnologiei şi biblioteconomiei secolului XXI (consorţiile de bibliotecă, evaluarea serviciilor de bibliotecă, educaţia în informare, tehnologia RFID şi depozite instituţionale), educaţia în informare se bucură de cel mai mare interes. Accesul oamenilor la informaţie este un proces complex care presupune o instruire permanentă desfăşurată de personalul bibliotecii care-şi asumă şi funcţii didactice. Utilizatorii sunt învăţaţi să identifice, să localizeze şi utilizeze informaţii cu eficienţă şi responsabilitate. Ca această activitate să se desfăşoare optim, bibliotecile trebuie să dispună de o planificare detaliată din care să nu lipsească colaborările instituţionale.

Cuvinte cheie: cultura informaţiei, accesul la informaţie, educaţia de bibliotecă


Agnes Erich, Cristina Popescu - Impactul culturii informaţionale în mediul educaţional universitar

Impactul puternic al mediului electronic asupra tuturor sectoarelor vieţii sociale şi economice s-a repercutat şi asupra formării universitare. Astfel, se impune ca o necesitate introducerea în formarea profesională, indiferent de specialitate,  a unor discipline care să dezvolte cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice privind construcţia, prelucrarea, comunicarea şi utilizarea informaţiei. Articolul încearcă să analizeze ce tip de metode şi resurse trebuie utilizate în cadrul unui curs de cultura informaţiei oferit de către o bibliotecă universitară. Se încearcă a se demonstra că acest tip de instrucţie este foarte importantă pentru că demonstrează importanţa tuturor tipurilor de informaţii (tradiţionale sau electronice) şi cum diferite tipuri de concepte şi modele strategice  ar putea duce la creşterea eficienţei în această arie profesională.

Cuvinte cheie: bibliotecă universitară, alfabetizarea informaţională, mediu electronic, strategie informaţională, societate informaţională



Istoria cărţii româneşti. Documente de arhivă


Gabriela Rusu-Păsărin - Receptarea Pravilei de la Govora – perspectivă comparativă

Prima carte de legi în limba română (1640), Pravila de la Govora, sau Mica Pravilă este totodată un corpus referenţial de tradiţii şi credinţe populare referitoare la ceremonialul existenţial. Scopul este de a realiza o analiză comparativă a celor două nivele de referinţă, mentalul tradiţional românesc şi rigoarea bisericească, cea din urmă funcţionând sub influenţa stravechilor legi bizantine şi a canoanelor stabilite de sinodul Bisericii Orientale. Credinţele populare şi pravila bisericească denotă convergenţe şi divergenţe în modul în care sunt îndeplinite ritualurile existenţiale: botezul, căsătoria şi funeraliile, acestea motivând funţionarea stereotipului datorită constrângerilor impuse de credinţa religioasă şi de cele populare.

Cuvinte cheie: Pravila de la Govora, norme bisericeşti, datini, legea pământului, ritualuri existenţiale

Adina Berciu-Drăghicescu - Aspecte din viaţa religioasă a românilor din Peninsula Balcanică - a doua jumătate a secolului al XIX-lea - prima jumătate a secolului XX. Documente de arhivă

Articolul prezintă pe baza documentelor de arhivă existente aspecte legate de viaţa religioasă a românilor din Peninsula Balcanică în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX. Este, de asemenea, prezentată poziţia pe care a avut-o în toată această perioadă de timp Patriarhia de la Constantinopol faţă de acţiunile românilor. Acestea nu au fost încununate de succes, însă situaţia s-a schimbat după ce a fost emisă Iradeaua imperială din 1905 care asigura şi folosirea limbii române şi a dialectului aromânesc în biserică.

Cuvinte cheie: aromâni, români, biserică, Patriarhia de Constantinopol, Peninsula Balcanică, ortodoxie


Rapoarte de la conferinţe


Tiberius Ignat - Conferinţa LIBER 2010, un succes confirmat!