Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării / Library and Information Science Research

ISSN 2392-8107
ISSN-L 1453-5386


English version Library and Information Science Research

Version francaise


| Acasă | Numărul curent | Arhivă | Indice de autori | Recomandări pentru autori | Procesul de recenzare | Colegiul de redacţie | Contact |




Nr. 12/2008
Biblioteci în epoca schimbării

Elena Tîrziman - Biblioteca Naţională a României: obiective şi perspective în valorificarea patrimoniului cultural

Biblioteca Naţională a României asigură constituirea, prelucrarea, prezervarea, conservarea, administrarea şi valorificarea patrimoniului documentar naţional. Prin colecţiile sale extrem de valoroase, BNR este parte a moştenirii culturale europene, o adevărată bogaţie culturală pentru generaţiile viitoare, iar în acest sens îşi va asuma rolul de coordonator în dezvoltarea digitizării la nivelul sistemului naţional de biblioteci.
Biblioteca Naţională a României este implicată în proiecte internaţionale care au ca scop crearea de conţinut digital relevant pentru memoria culturală europeană: The European Library – TEL (Biblioteca europeană), Manuscriptorium şi ENRICH – European Networking Resources and Information concerning Cultural Heritage, proiecte coordonate de Biblioteca Naţională a Cehiei. Biblioteca Naţională a României a contribuit la proiectele Manuscriptorium / ENRICH prin carte românească veche din perioada corespunzătoare secolelor XVI-XVII.

Cuvinte cheie: Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Digitală, proiecte, TEL, Manuscriptorium, ENRICH


Modificările continue în învăţământul superior din Israel şi în diseminarea informaţiilor afectează mijloacele de comunicare a informaţiei, utilizarea informaţiei şi cunoaşterea umană. Schimbările din bibliotecă au o puternică influenţă asupra modului în care aceasta informează comunitatea şi asupra modului în care specialiştii din bibliotecă înţeleg rolul lor în performanţa studiilor superioare şi în procesul de învăţământ. Esenţa activităţii de bibliotecă la Universitatea Ebraică este educaţia în domeniul informării, dar nu există o politică omogenă sau  programe de instruire.

Cuvinte cheie: educaţia în informare, învăţământ superior, biblioteci


Gheorghe Buluţă, Crina Mihăilescu, Octavia-Luciana Porumbeanu -150 de ani în slujba comunităţii medicale: Biblioteca Centrală a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” – Bucureşti. Tradiţie şi modernitate

O instituţie unică prin structură, organizare, colecţii şi vechime, Biblioteca Centrală a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” - Bucureşti se evidenţiază la nivelul organizaţiilor biblioteconomice româneşti prin amploarea activităţii sale de informare pusă în slujba utilizatorilor din lumea medicală, dar şi prin acţiunile de colaborare cu instituţii similare. Articolul prezintă aspecte din evoluţia acestei biblioteci şi schimbările implementate recent la nivelul serviciilor oferite utilizatorilor.

Cuvinte cheie: Biblioteca Centrală a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” – Bucureşti, structură, colecţii, servicii, schimbări


Biobibliografii


Zenovia Niculescu - Personalitatea lui Melvil Dewey


Personalitatea lui Melvil Dewey se conexează direct la activitatea biblio-teconomică desfăşurată în plan universal: fondatorul sistemului Clasificării Zecimale Dewey (C.Z.D.); creator de învăţământ biblioteconomic; profesor cu o anvergură intelectuală şi o didactică aparte şi promotor al educaţiei permanente în biblioteci. Melvil Dewey „un geniu şi un dinam al energiei.” (1).

Cuvinte cheie: Melvil Dewey, date biografice, activitate profesională, creator de învăţământ biblioteconomic


Marketing şi evaluare în biblioteci. Servicii de referinţe.
Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor


Ionel Enache, Simona Gheorghe - Marketingul de bibliotecă în lume

Articolul este o continuare a celui apărut în ultimul număr al Revistei de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării. După prezentarea mai multor experienţe privind implementarea marketingului de bibliotecă în Europa vom analiza în continuare alte situaţii din diverse ţări ale lumii. Toate aceste exemple pot fi utile structurilor infodocumentare din România unde  marketingul este un domeniu nou  şi se manifestă din păcate  destul de discret.

Cuvinte cheie: marketing, marketing de bibliotecă, promovare

Octavia-Luciana Porumbeanu - Referinţe în era digitală: marketing şi servicii în lumi virtuale

Era digitală a adus schimbări majore la nivelul serviciilor de referinţe oferite de biblioteci. Apariţia competiţiei, reprezentată de numeroase organizaţii care furnizează şi ele servicii de informare, a impus reorganizarea serviciilor de referinţe astfel încât să funcţioneze conform legilor pieţei. Marketingul a devenit în acest context un instrument esenţial pentru biblioteci. Acestea trebuie să dezvolte strategii cât mai bune pentru a se asigura că utilizatorii vor apela în continuare la serviciile lor. Numărul celor atraşi de serviciile de informare online este în creştere şi tot mai mulţi utilizatori tradiţionali ai bibliotecilor pot fi întâlniţi în mediile virtuale unde posibilităţile de comunicare, de interacţiune, de partajare a informaţiilor şi de generare de cunoaştere sunt mai bune. Numeroase biblioteci au făcut deja pasul spre lumea virtuală şi oferă acum asistenţă şi servicii de informare în medii precum Second Life, unde sunt posibile atât jocuri, cât şi activităţi educaţionale.

Cuvinte cheie: servicii de referinţe, marketing, lumi virtuale, Second Life

Ionel Enache - Metode de evaluare a muncii în bibliotecă

Evaluarea performanţelor reprezintă una din funcţiile principale ale procesului managerial. Managerii de biblioteci au adoptat cu întârziere instrumentele şi tehnicile manageriale (în special instrumentarul de evaluare) utilizate pe scară mare în alte profesii. Deşi nu există proceduri standard pentru evaluarea muncii în bibliotecă  aceştia au la dispoziţie o varietate de astfel de metode. Din păcate ele nu sunt cunoscute şi în consecinţă nu sunt folosite. Articolul descrie câteva dintre cele mai utilizate metode de apreciere a muncii în general dar care pot fi adoptate şi de biblioteci.

Cuvinte cheie: management de bibliotecă, evaluarea muncii, metode de evaluare

Agnes Erich, Niculina Vârgolici - Promovarea e-learning-ului în mediul universitar

Lumea educaţională  se schimbă rapid. Observăm că utilizarea Internet-ului şi a noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale a devenit parte importantă a strategiilor de învăţare şi de predare în cadrul multor universităţi. Unele instituţii intenţionează să devină instituţii globale sau virtuale; altele utilizează Internet-ul combinând metodele tradiţionale de livrare cu predarea online.

Cuvinte cheie: e-learning; bibliotecă digitală; resurse informaţionale; platformă educaţională


Bibliografie


Cristina Popescu - Bibliografia – imperativ al societăţii informaţionale
În prezent, cel mai important factor al societăţii umane, instrumentul universal, omniprezent este informaţia. Acest lucru este evident. Civilizaţia secolului al XX-lea s-a bazat mai mult decât oricare alta dinaintea ei pe informaţie, învăţământ, cultură, ştiinţă, într-un cuvânt: pe cunoaştere. Iar accesul mai facil la cunoaştere se realizează prin intermediul bibliografiei.

Cuvinte cheie:biblioteci, bibliografie, informaţie, schimbare, baze de date bibliografice


Documente de arhivă


Adina Berciu-Drăghicescu - Românii de la Muntele Athos între religie şi dictat
După o scurtă introducere privind organizarea administrativă şi religioasă a Muntelui Athos şi întemeierea schiturilor româneşti Prodromu şi Lacu, comunicarea  demonstrează, pe baza de documente de arhivă prezenţa elementului românesc aici încă din secolul al IX-lea. Accentul cade pe viaţa călugărilor români athoniţi din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi până în prezent. Se scoate în evidenţă situaţia grea a acestora, plasaţi mereu între  viaţa religioasă iniţiată şi susţinută de Patriarhia Română şi guvernul român şi poziţia grecilor reprezentată prin acţiunile antiromâneşti ale Marei Lavre, M-rea  care controlează şi administrează, din  1924 şi până în prezent, cele două schituri româneşti.
Afirmaţiile din comunicare se bazează pe documente aflate în fondurile de la Arhivele naţionale şi de la Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Străine.

Cuvinte cheie: români, Muntele Athos, documente de arhivă