Nr. 11/2007

Cercetări în biblioteconomie şi ştiinţa informării

În acest studiu este prezentată o nouă metodă de reprezentare în ştiinţă care combină asocierea bibliografică, ca o măsură a asemănării document-document, cu o metodă de grupare ierarhică aglomerativă. Accentul se pune în acest studiu pe reprezentarea aşa numitelor “documente esenţiale”, un concept prezentat pentru prima dată în 1995 de către Glänzel şi Czerwon.  Sintagma “documente esenţiale” denotă documente care au o poziţie centrală în frontul de cercetare, exprimată în multe legături puternice de asociere bibliografică. Identificarea şi reprezentarea documentelor esenţiale necesită, de obicei, un cadru larg de cercetare multidisciplinară şi în acest studiu a fost utilizat volumul din 2003 al Science Citation Index. Din această bază de date, a fost ales un subset de documente esenţiale care relatează despre izbucnirea SARS din 2002 pentru a ilustra aplicarea acestei metode de reprezentare. S-a demonstrat că, în acest caz, metoda a identificat cu succes teme de cercetare interpretabile şi că gruparea iterativă pe două niveluri ulterioare de aglomerare este posibil să ofere informaţii utile şi actuale.

Cuvinte cheie: Scientometrie, Bibliometrie, Reprezentare în ştiinţă, Asociere bibliografică, Grafice complete, Grupare ierarhică

Mattias Eriksson - Perspective diferite asupra aceluiaşi mediu - Un studiu al supravegherii mediului la Biblioteca Publică din Stockholm şi la librăria Akademibokhandeln

Acest articol se bazează pe o disertaţie de master care investighează modul cum un lanţ de librării şi o bibliotecă publică satisfac nevoile clienţilor lor prin supravegherea mediului. Materialul empiric provine din interviuri semi-structurate, iar cadrul teoretic se bazează pe diferite modele utilizate în procesul de supreveghere a mediului. Rezultatele indică faptul că biblioteca percepe mediul ca fiind societatea ca întreg şi pe toţi membrii acesteia ca pe utilizatorii săi, în timp ce librăria se concentrează pe sectoarele care influenţează vînzarea. Consecinţele acestui fapt sunt că biblioteca este mai activă în mediu şi foloseşte cercetări ca sursă principală de informaţii în vreme ce librăria este mai pasivă şi se bazează pe statistici.

Cuvinte cheie: Supravegherea mediului, Veghe informaţională, Veghe competitivă, Bibliotecă, Librărie

La 4 aprilie 1884, Bogdan Petriceicu Hasdeu, singurul specialist în lingvistică dintre membrii Academiei Române, se angaja în faţa înaltului for academic să elaboreze dicţionarul etimologic, subvenţionat de către regele Carol I. Răspunsurile primite la „Chestionarul lingvistic”, chestionar conceput de el şi transmis în toate spaţiile locuite de români, au constituit preţioase surse de informare pentru redactarea celor trei tomuri ale dicţionarului. După 1888, anul morţii fiicei sale, epuizat de suferinţa psihică, B.P.Hasdeu încetinea ritmul de lucru la dicţionar. Alte preocupări şi alte orizonturi îl chemau... În 1897, Academia Română îl elibera de această sarcină. Tomul al patrulea nu a mai apărut. Doar introducerea lui, de vaste dimensiuni, a fost cuprinsă între coperţi, precum o carte.

Cuvinte cheie: Hasdeu, Etimologie, Dicţionar, Lingvistică, Chestionar, Academie, Spiritism

Materialul de faţă  are menirea de a aduce în prim plan câteva ipostaze inedite ale personalităţii savantului B.P. Hasdeu: tatăl devotat şi soţul fidel, părintele dedicat cu totul familiei lui. Aceste aspecte au fost extrase din corespondenţa profesorului Hasdeu cu fiica lui, Iulia, în timpul şederii acesteia la Paris, alături de mama ei, doamna Hasdeu. Au fost scoase în evidenţă elemente care potenţează, în mod surprinzător, componenta structurală afectivă a textului. Spunem „surprinzător” pentru că ne frapează atâta deschidere, sinceritate şi caldă vibrare a sufletului din partea austerului savant, renumit pentru marele volum de muncă şi pentru proiectele ambiţioase şi copleşitoare întreprinse în cercetare (pe multiple planuri).

Cuvinte cheie: Scriitură subiectivă, Autenticitate, Corespondenţă, Ipostaze inedite, Spirit academic, Tată devotat, Soţ fidel

Contribuţia polivalentă a lui Hasdeu la cristalizarea etnologiei româneşti este decisivă, el fiind fondatorul tradiţiei etnologice naţionale şi al reperelor cercetărilor etnologice viitoare. O listă a termenilor etnologici utilizaţi de Hasdeu în opera lui reflectă munca de pionierat a fondatorului etnologiei româneşti (el dublează termeni sau utilizează variante terminologice pentru acelaşi obiect, fără să clarifice întotdeauna sensul conceptelor noi pe care le introduce) şi totodată, excepţionala lui erudiţie, demonstrată de impresionanta informaţie pe care o asimilează şi analizează în procesul de construcţie a unor teorii originale. Hasdeu utilizează şi impune o serie de termeni specializaţi, precum variantă, tip, prototip, arhetip (cu subdiviziunile lor: subtip, subvariantă, subarhetip), în încercarea de a defini şi rafina obiectul numit literatură populară sau folclor în a doua jumătate a secolului al 19-lea.

Cuvinte cheie: B.P. Hasdeu, Etnologie, Terminologie, Folclor, Filologie, Literatură populară